Intamplator ieri a fost finala UEFA Champions League . Banuiesc ca stie toata lumea ca, ceva vreme in urma aceasta competitie se numea Cupa Campionilor Europeni (titulatura similara cu cea a competitiei avuta in disctutie in topicul asta).
In comentariul de aseara s-a amintit de cateva ori ca Arsenal (parca), una dintre echipele de pe teren a pierdut o finala a unei cupe europene (Cupa UEFA) in fata echipei Galatasaray Istambul care avea pe teren doi jucatori romani (G. Hagi si G. Popescu). S-a amintit de cateva ori si ca cei doi au jucat pe rand la Barcelona (cealalta echipa de pe teren). S-a amintit si ca G. Popescu a fost capitan la Barcelona multa vreme. Ascultand toate tampeniile astea nelegate de meciul vizionat parca eram implicat si 'national' in partida respectiva. Intrebarea este: De ce sa nu simtim asta si cand vorbim despre tenis de masă 10 - 15 ani de aici incolo?
M-am cam plictisit de discutia asta.
Ca sa inchei am sa pun aici cateva lucruri pe care as vrea sa le vad in tenisul de masa romanesc:
- o scoala specializata (vezi G. Popescu si Dobrin in fotbal)
- un sportiv cu implicare publica foarte mare si simpatica (vezi Leonard Doroftei)
- sportivi care sa-si 'dea' toata viata sportului pe care il iubesc si sa fie 'descoperiti' de presa (vezi Elisabeta Lipa)
- antrenori care sa faca fata la cel mai inalt nivel (vezi B. Carolly - gimnastica, Lucescu, Bolony - fotbal, Buligan - handbal)
- oameni din sportul asta care sa merite sa ajunga sa fie consilieri prezidentiali (vezi. Belu, Bitang, Patzaichin, Lipa, etc)
- oameni implicati in conducerea sportului care sa nu mai poata fi banuiti ca 'isi trag' ceva direct din activitatea de coordonare (vezi. Prunea, Belodedici, Lupescu - fotbal, Gatu - handbal)
Las lista deschisa si sper sa mai adaugati si voi niste dorinte de genul asta si sa speram ca incep sa inchidem si capitole pe masura ce trece timpul (poate invatam din aderarea la UE)
In comentariul de aseara s-a amintit de cateva ori ca Arsenal (parca), una dintre echipele de pe teren a pierdut o finala a unei cupe europene (Cupa UEFA) in fata echipei Galatasaray Istambul care avea pe teren doi jucatori romani (G. Hagi si G. Popescu). S-a amintit de cateva ori si ca cei doi au jucat pe rand la Barcelona (cealalta echipa de pe teren). S-a amintit si ca G. Popescu a fost capitan la Barcelona multa vreme. Ascultand toate tampeniile astea nelegate de meciul vizionat parca eram implicat si 'national' in partida respectiva. Intrebarea este: De ce sa nu simtim asta si cand vorbim despre tenis de masă 10 - 15 ani de aici incolo?
M-am cam plictisit de discutia asta.
Ca sa inchei am sa pun aici cateva lucruri pe care as vrea sa le vad in tenisul de masa romanesc:
- o scoala specializata (vezi G. Popescu si Dobrin in fotbal)
- un sportiv cu implicare publica foarte mare si simpatica (vezi Leonard Doroftei)
- sportivi care sa-si 'dea' toata viata sportului pe care il iubesc si sa fie 'descoperiti' de presa (vezi Elisabeta Lipa)
- antrenori care sa faca fata la cel mai inalt nivel (vezi B. Carolly - gimnastica, Lucescu, Bolony - fotbal, Buligan - handbal)
- oameni din sportul asta care sa merite sa ajunga sa fie consilieri prezidentiali (vezi. Belu, Bitang, Patzaichin, Lipa, etc)
- oameni implicati in conducerea sportului care sa nu mai poata fi banuiti ca 'isi trag' ceva direct din activitatea de coordonare (vezi. Prunea, Belodedici, Lupescu - fotbal, Gatu - handbal)
Las lista deschisa si sper sa mai adaugati si voi niste dorinte de genul asta si sa speram ca incep sa inchidem si capitole pe masura ce trece timpul (poate invatam din aderarea la UE)