Muzica-Amatur

Lou Reed

Lou Reed

Ieri, 27 octombrie 2013, ne-a parasit, la varsta de 71 de ani( nascut pe2 martie 1942) Lou Reed.
Muzician rock american, din Brooklin/New York, compozitor, chitarist, vocalist si pianist, intemeietorul, in
1964, al grupului de muzica art rock, experimental rock, psychedelic rock The Velvet Underground trupa
care, desi n-a obtinut mari succese comerciale, pe perioada cat a activat(1964-1973) este considerata, de
majoritatea criticilor de gen, ca una dintre cele mai importante si influente din peisajul muzical al anilor '60.
(Intr-un interviu datat 1982, Brian Eno- cunoscut muzician, pianist si compozitor de muzica ambientala, fost
colaborator Roxy Music, David Bowie, Talking Heads si King Crimson- spunea ca, in timp ce primul album,
The Velvet Underground & Nico, s-a vandut in doar 30.000 de copii, "oricare dintre cumparatorii unui exemplar
a infiintat un grup!").
Inceperea unei cariere solo care a constat in inregistrarea a 22 albume de studio, 12 albume live si
aparitia, in diferite roluri, in 11 filme de lung metraj a constituit prilejul colaborarii cu diversi artisti, ca Steve
Howe si Rick Wakeman(Yes), Patti Smith, David Byrne, Paul Simon, The Killers, Mick Ronson, Laurie Anderson
sau grupul heavy-metal Metallica.
Iata-l, mai jos, pe Lou Reed in cateva imagini cu The Velvet Underground si, apoi, din perioada solo.






Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
 
..Pentru unii ziua de 27 octombrie este o zi de bucurie.....ziua cand au venit pe aceasta lume......................pentru altii ziua de 27 octombrie este o zi trista....ziua cand au plecat din aceasta lume.......
Pentru toti......Ernesto Cortazar-Beethoven s silence.....Auditie placuta.......
 
Bryan Adams and Barbra Streisand - I Finally Found Someone

Bryan Adams and Barbra Streisand - I Finally Found Someone

O obsesie de-acu` 15 ani...

 
Argheziene

Argheziene

"Niciodata toamna nu fu mai frumoasa
Sufletului nostru bucuros de moarte..."

Acestui frumos verz arghezian, ce-mi b?ntuie întotdeauna toamnele, simt nevoia a-i pune alaturi o superba piesa blues-rock: "In My Time Of Dying" a Zeppelin-ilor, parte a celui mai eclectic album al band-ului: "Physical Graffiti".

 
Din topul superlativelor muzicale de suflet, arhicunoscuta piesa, capodopera Pink Floyd Wish you
..., intr-o versiune de scena.
- - - Actualizat - - -
and more .....
- - - Actualizat - - -
Hai, ca azi sunt darnic...
 
O melodie care imi face pielea de gaina de cate ori o ascult..Amintiri din liceu ,prieteni dusi , prima dragoste,betii cumplite,plm..maine poimaine se duc toate
 
Yes – And You And I

Yes – And You And I

- - - Actualizat - - -
Apropos, recunoasteti "vinovatul" (chitaristul)? Hai, ca-i usor!
 
O melodie care imi face pielea de gaina de cate ori o ascult..Amintiri din liceu ,prieteni dusi , prima dragoste,betii cumplite,plm..maine poimaine se duc toate

marcelgiosan a spus:
"Niciodata toamna nu fu mai frumoasa
Sufletului nostru bucuros de moarte..."

Acestui frumos verz arghezian, ce-mi b?ntuie întotdeauna toamnele, simt nevoia a-i pune alaturi o superba piesa blues-rock: "In My Time Of Dying" a Zeppelin-ilor, parte a celui mai eclectic album al band-ului: "Physical Graffiti".

Sper ca nu postul meu v-a provocat starea de reflecție privitoare la trecerea timpului, care "are prostul obicei de a fi ireversibil".
Sa lasam în urma gîndurile la prietena cu coasa :D ascult?nd canadienii de la Nickelback.

"If today was your last day and tomorrow was too late
Could you say goodbye to yesterday?
Would you live each moment like your last
Leave old pictures in the past?
Donate every dime you had, if today was your last day?"

 
O piesa lansata la mult controversatul "Cenaclul Flacara" de Florian Pittis pe versurile lui Adrian Paunescu.Chiar daca acesta din urma a fost catalogat de multi un "pupincurist" ,sa scrii asa o poezie in 1976 era un act de fronda,fara indoiala.
Versiunea "Pasarii Colibri"
 
Zilele acestea, mai precis sambata 2 noiembrie, a fost ziua lui Keith Emerson, care a implinit 69 de ani. Muzician englez,
pianist, organist si acordeonist, textier si compozitor de rock, jazz, progressive rock, jazz fusion, a activat, incepand cu a doua
jumatate a anilor '60, in mai multe grupuri, printre care The V.I.P.'s, grupul de acompaniament al cantaretei americane de
culoare, P.P. Arnold, The Nice, Emerson Lake & Palmer, Emerson Lake & Powell, 3 sau Ayreon. Daca trio-urile in componenta
carora ii intalnim, pe langa sarbatorit, pe Greg Lake, Carl Palmer sau Cozy Powell consider ca nu mai au nevoie de nicio prezentare,
m-as opri, putin, la grupul The Nice. Infiintat la inceputul anului 1967, in formula Keith Emerson- clape, voce; Keith "Lee" Jackson-
chitara bass, voce; Brian "Blinky" Davison- tobe si David "Davy" O'List- chitara solo, voce a inregistrat 5 albume de studio, primul
dintre acestea, "The Thoughts of Emerlist Davjack",din 1967, fiind considerat primul album de rock progresiv din istoria muzicii.
(A se observa, ca o curiozitate,ca cele 2 nume din titlul albumului sunt , de fapt, parti ale numelor celor 4 componenti ai trupei!).
In 1970 grupul care, inca din octombrie1968 ramansese trio, prin concedierea chitaristului O'List, s-a desfiintat, din el luand nastere,
mai sus amintitul, EL&P si, in 1974, Refugee, compus din Jackson, Davison si Patrick Moraz.( Amintind de concedierea chitaristului
David O'List, din cauza comportamentului sau schimbator si dezordonat, ca urmare a amestecului de alcool si LSD, a ramas de notorietate
scena din iulie 1967 in care un membru al anturajului trupei il anunta, telefonic, ca la clubul Marquee tocmai evolua un grup care merita vazut,
adica propriul The Nice!!).
Iata, mai jos, cateva inregistrari The Nice.

(De remarcat fraza rostita, la sfarsitul piesei, de "Lee" Jackson: "America is pregnant with promises and anticipation, but is murdered by the
hand of the inevitable"- oare nu s-o potrivi si Romaniei actuale?!).


 
Back
Sus